1. Relația ta actuală.

Datorită lipsei de somn și a dorinței ca numărul 10 să pice de ziua mea, voi face a treia postare a zilei! ENJOY!

Menționez de la început că nu sunt materialul necesar pentru relații și prefer să-i las pe alții să-mi înțeleagă sentimentele decât să le spun eu de 100 de ori pe zi ce simt. Da, poate am văzut prea multe filme și mă bazez prea mult pe iluziile vârstei, dar asta cred, asta spun. 

În ceea ce mă privește relațiile semnifică o prietenie puternică - din care nu poate să lipsească sinceritatea - amestecată cu săruturi și sex. Depinde de fiecare cum și le dozează. Nu cred în afirmațiile de genul „pe mine nu m-a înșelat niciodată” sau „eu n-aș schimba nimic la el”. Nu există. Așa cum bărbații înșeală, așa înșelăm și noi; că mai spunem câteodată că strugurii sunt acri numai pentru că nu ajungem noi la ei e cu totul altceva.

Deci relația mea actuală se poate numi o relație deschisă. La vârsta asta mi se pare cea mai okay și sinceră să fiu nici peste 20 de ani nu mă văd în altfel de relație. Nu cred în căsătorie sau copiii care leagă familia. Mi se par chestii ciudate și exagerate. Dacă te simți bine cu o persoană n-ai nevoie de un act sau aprobarea prietenilor - care întotdeauna spune că „vei găsi ceva mai bun”.

Actualul meu partener este un R. cu care-mi petrec majoritatea timpului. Ce-i drept am avut noroc cu un tip care nu are prea multă treabă și este întotdeauna disponibil pentru orice. Este destul de fustangiu, dar ajungem noi la o înțelegere. Mda, poate fi numit un bad boy, dar orice porcărie pe care-o face merită atunci când ajunge la capitolul the good one și tare sexy mai este când face asta. Plus că este destul de flatant să știi că există o persoană care s-ar schimba pentru tine și care chiar încearcă. 

Suntem genul de cuplu care nu face decât să se distreze. Până la urmă avem o vârstă care să ne permită asta fără niciun fel de probleme!

De ce nu mă bag într-o relație mai strictă? Pentru că - așa cum s-a observat și legat de aspectul blogului - mă plictisesc destul de repede și ca să evit certuri sau alte complicații prefer o relație lejară, formată din doi oameni depravați acum ar susține unii. Mda, nu suntem chiar preferații societății, iar atunci când suntem noi, suntem noi și atât. Nimeni nu intră, nimeni nu iese. Nu planificăm întâlniri cu prietenii când suntem noi  decât în varianta eu și el. După câte se pare, dacă mă lăsați pe mine să explic până și o relație deschisă devine complicată. Nu e chiar o problemă pentru că și el explică la fel, nu că atunci când relația e on am avea noi timp de explicat ceva, dar spuneam așa.

Mulți nu ne înțeleg și încearcă să traducă ceva, un semn, orice, din ceea ce simțim noi dar nu reușesc. Pur și simplu oricare altul nu e el și oricare alta nu sunt eu și oricare alții n-am fi noi. Iar m-am pus pe explicat și a ieșit un șnițel. Într-un fel am devenit atât de legați încât mi s-ar părea ciudat ca el să iasă din viața mea, m-aș simți.. goală în interior. Poate și pentru că ne leagă o grămadă de povești ca scoase din știrile de la ora cinci, dar și pentru că pare un lucru firesc. Orice am face parcă niciodată nu e dezamăgitor. Suntem genul de oameni care învață, învață iubirea ca pe o limbă străină - fără trimitere la ceva pervers. 

Deci cam atât despre relația mea actuală, pe care o împart cu persoana pe care mă pot baza că nu-mi va spune niciodată „mai târziu” întotdeauna eu voi spune asta; o persoană care mă scutește de „te iubesc”/„ești viața mea”/„pui”/„pisi”/„ursuleț” sau altele asemănătoare, dar compensează la alte capitole. :)

Așa că vom rămâne cuplul nebun și pervers de la 19 - unii l-ar șterge pe „1”.