Don't we?

Știu că ieri a fost ziua în care ar fi trebuit să devin patrioată și să fiu înțelegătoare față de orice lucru greșit al românilor - că doar ne avem ca frații, don't we? - dar am vrut să-mi demonstrez mie că pot vorbi despre minunata țărișoară și pe 2 decembrie, la fel de bine.

Nu sunt un mare fan al țării pentru că mi se pare neîngrijită, rămasă la stadiul de întindere pe care viețuiesc unii - care și ei bieții nu știu pe unde să mai plece. Și acum pe bună dreptate, pe lângă ideea că aparții unui loc oriunde te-ai duce, sunt cazuri în care trebuie să te duci sau să stai să te uiți la alții cum pleacă și se realizează. 

Ce avem noi ca români? Ceva de care să putem fi mândri în orice situație, pe lângă munți și natură - ăstea le au toți. Zilele trecute mă gândeam la sistemul sanitar. Îmi este pur și simplu silă de majoritatea celor care lucrează într-un spital. Sunt și excepții, dar deja sunt atât de puține încât nu se mai ține cont că ele există.
Sistemul sanitar e doar un exemplu, ca să nu mai vorbesc de poliție sau învățământ. Și singurii care pot face ceva suntem noi, cei care ne grăbim să plecăm. Așa că, până la urmă cui va rămâne România?