It's like you're my mirror

I've always wanted to be where I am today,

But I never thought I'd feel this way.

Nemulțumitului i se ia darul. Mă tot gândesc la asta, dar înainte de a stabili ce mi se ia nu mă pot hotărî care este mai exact darul. Cum spunea G. azi, nu ar trebui să mă plâng, mai am destul timp - cel puțin așa vede ea. Adevărul e că nu e niciodată destul timp. Poate acum doi ani puteam să zic că nu mă grăbesc nicăieri, dar a început să se strângă cureaua și devine din ce în ce mai incomod pe zi ce trece.

- Dar celălalt a dispărut deja, eu ar trebui să fiu cea îndurerată. 

- Ar trebui...

...dar nu este. Probabil mereu voi fi geloasă pe felul ei de a nu se atașa ca o nebună de o iluzie. Partea încețoșată începe când îmi amintesc că scorpia nu mai reprezintă o amenințare - și nici o scorpie dar păstrez tradiția - iar eu nu simt nicio satisfacție. Mereu va fi o altă scorpie care să-mi amenințe socotelile și rezultatele, nu-i așa? Așa-i. 

Horoscopul spune că tu ai ceva ce eu nu am - fără nicio interpretare, asta spune! Deci ar trebui să ne completăm nu? Sau mai bine spus, să mă completezi. Aiurea, până acum nu a mers decât invers, iar în momentul de față nici nu aș putea să-ți spun concret ce-mi lipsește - evident, cu excepția ta. Ar fi momentul în care mie-mi trebuie o pauză pentru a mă reinventa și de aici ajungem la partea în care nu am timp de așa ceva. Și ar fi destul de greu ținând cont câte lucruri am uitat și câte persoane-mi par străine și cât de nemulțumită sunt - mereu.

- Știi că o să vină și o ultimă zi, nu?

- Mai devreme decât crezi.

De ce m-aș gândi la o sufragerie pe patru roți din perspectiva unei morți de lux?!