altă formă

E ca și cum aș urmări o crăpătură de pe tavan stând sub lustra care urmează să-mi cadă în cap. Totuși, întind brațele așteptând-o să cadă, pregătită s-o prind înainte să mă rănească în vreun fel.

Imaginea e amuzantă. Mă face să râd. 

Apoi mă dau un pas mai în spate. O văd în ansamblu și dau în plâns. Nu am citit eu deja finalul poveștii ăsteia?

Postări populare