S de la Sfârșit

- Eu cred că ți-ar plăcea. Până la urmă, chiar tu spuneai că acum două veri zilele păreau mai lungi, amintirile au fost mai multe etc. În plus, aș putea să îți dau exemple de situații la care au participat oameni mult mai puțin pregătiți.

- Bine, o să-mi încerc norocul mai târziu, iar dacă e să fie.. știi și tu.

- Nu văd ce ar putea să meargă prost.

- Asta pentru că ești în aceeași situație ca mine, nu ți-am mai schimbat de mult ochelarii. Eu nu văd ce ar putea să meargă bine. De fapt, mint. Văd că listele făcute anul ăsta ar putea să fie mai scurte după un timp, dar cam atât.

- Ce mai face lista de anul trecut?

- Surprinzător de bine! Chiar mai devreme mă gândeam la ea. Probabil o s-o verific în două-trei zile. Mă gândeam - parcă ți-am mai spus - că mie îmi plac începuturile de an, oricât ar spune lumea că sunt pline de clișee. Care e problema cu clișeele până la urmă? Nu au devenit clișee tocmai pentru că sunt adevărate?! Nu poți să-mi spui că tu nu te simți măcar cu 0,1% mai bine știind că ai un nou an în față!

- Ba da, dar asta nu înseamnă că noul an o să mă schimbe complet.

- Decât dacă vrei asta. :) Oricum, nu e vorba de schimbat complet, e vorba că mai e timp. Încă un an în care poți să faci tot felul de chestii! Nu cred că știu să explic exact ce mi-aș dori, dar sper că înțelegi ce spun.

- Da, speranța e molipsitoare, copilă.

- O spui de parcă vorbim despre vreo boală incurabilă..

- Măcar de-ar fi!

- Hai că deja am făcut schimb de roluri, ce se mai aude legat de planete?

- Nu vrei mai bine să-ți citesc în cafea?