Personalitatea paranoidă

Cei care mă urmăriți pe instagram  ați văzut deja lista cu trăsături de personalitate pentru indivizii paranoici, printre acestea regăsindu-se: o constantă bănuială că cei din jur vor să îi facă rău, neîncrederea și preocuparea îndreptată spre loialitatea partenerului/partenerei, ezitarea ce apare mereu când este vorba de confesiuni, interpretarea lucrurilor în așa fel încât și un compliment să pară o insultă sau un atac etc.

Cu toate că este indicat să fim precauți, atunci când această grijă depășește limitele ce încadrează normalul, atunci când individul este întotdeauna suspicios și neîncrezător, când dubiile lui par să nu se miște din loc, cel mai probabil avem lângă noi o persoană care suferă de tulburare de personalitate paranoidă. Conform viziunii acestor persoane despre viață, oamenii sunt răi și nu merită încrederea lor, fapt ce-i face să fie mereu pregătiți atunci când se simt atacați (fie că acel atac este real sau nu). Din păcate, paranoicii se simt cel mai bine, în siguranță și fără o ghilotină deasupra capului, doar atunci când sunt singuri. 

Așa cum probabil reiese deja din cele spuse mai sus, paranoicul nu o să aprecieze glumele sau complimentele, oricât de sincere ar fi acestea, ele îmbrăcând haina atacurilor personale și a umilințelor. Foarte posibil să fie descriși de cei din jurul lor ca fiind reci, lipsiți de simțul umorului și chiar de emoții, inflexibili, plini de reproșuri etc.

Atunci când vine vorba de încredere aceasta nu apare nici în relațiile cu membrii familiei sau cu partenerul/partenera de cuplu. Este de așteptat ca paranoicii să alimenteze pe cât posibil lucrurile rele pe care și le închipuie, astfel încât furia lor, provocată inițial de ceva minor, să degenereze într-o explozie violentă. Paranoicii nu au o viziune care să conțină și nuanțe de gri, în lumea lor existând doar alb și negru, oamenii fiind împărțiți în două categorii: pentru și împotriva lor. Mai mult, paranoicul o să ignore informațiile obiective sau le va întoarce în așa fel încât să-i confirme teoriile. Toate acestea, adunate, îi transformă în oameni dificil de plăcut și acceptat, lucru care duce la respingerea lor de către societate, fapt ce va deveni încă o dovadă că ei au dreptate și că oamenii sunt împotriva lor.

CUM AJUNGE CINEVA SĂ FIE PARANOIC?

Literatura de specialitatea descrie copilăria paranoicului ca fiind o perioadă de timp în care acesta a fost solitar, hipersensibil și perceput drept un ciudat. A avut puțini prieteni și a fost cel mai probabil batjocorit de cei de vârsta lui. 

În ceea ce-i privește pe părinți, în majoritatea cazurilor avem cel puțin un părinte care a fost extrem de dur, batjocorindu-și la rândul său copilul, asigurându-l că nu este destul de bun și că merită să fie pedepsit. În consecință, paranoicii asta vor aștepta de la lumea din jurul lor, atacuri și pedepse. Motivul acestor atacuri și pedepse (din perspectiva lor), este reprezentat de faptul că ei sunt mai buni decât toți ceilalți, aceștia considerându-se speciali și diferiți, portret prin care ei își explică de ce lumea nu îi înțelege sau acceptă.

RELAȚIA DE CUPLU

Partenerul paranoic te va face să înțelegi ce înseamnă să calci pe coji de ouă. Mereu neîncrezător, suspicios și pregătit de luptă, paranoicul va crea întotdeauna probleme în relația de cuplu. Nu o să dezvăluie prea multe informații despre sine și va fi temător în ceea ce privește apropierea și intimitatea cu celălalt. Eforturile de a stabili o legătură emoțională cu acesta vor ajunge să fie privite ca un plan dubios prin care încerci să-i faci rău, concluzie care o să-l determine să-ți respingă eforturile. Din punctul de vedere al unui paranoic, manifestările intime sunt doar încercări de a-l face vulnerabil și ușor de atacat.

Cel mai probabil, după faza de îndrăgostire, paranoicul o să devină din ce în ce mai dificil și mai greu de iubit. Acesta va fi mereu în gardă și pregătit să fie dezamăgit, părăsit sau tratat urât. Temându-se de pierderea controlului, paranoicul o să fie foarte vigilent și defensiv în ceea ce privește loialitatea celor din jur, dar în special a partenerului/partenerei.

Mecanismul de apărare al paranoicilor este considerat a fi proiecția. Prin acest mecanism, în starea de negare a propriei furii sau ostilități, paranoicii proiectează aceste atribute în cei din jur.

Cea mai periculoasă trăsătură a celor cu tulburare de personalitate paranoidă este reprezentată de ieșirile verbale sau comportamentale violente, ca reacție la disprețul sau critica afișate de ceilalți. Partenerul paranoic începe să amenințe atunci când se simte vulnerabil și ridiculizat, lucru care se întâmplă foarte des. La baza acestor reacții și a construcției acestui tip de comportament stă frica, teama de a fi inferiori, caracteristică ce i-ar face vulnerabili și o țintă sigură a umilințelor. 

SUGESTII PENTRU VIAȚA ALĂTURI DE UN PARANOIC

1. Fixează-ți așteptări realiste. Paranoia este o tulburare de personalitate cu foarte puține șanse de ameliorare, acceptând acest lucru, este de preferat să te înarmezi cu multă răbdare, toleranță și calm atunci când te vei confrunta cu tot felul de acuzații sau situații ostile.
2. Câștigă-i încrederea cu răbdare. Pentru că paranoicul îi vede pe toți cei din jur ca reprezentând o amenințare, ai nevoie de multă răbdare atunci când vine vorba de câștigarea încrederii. Cea mai bună metodă ar fi să nu pui presiune asupra partenerului tău și, pe cât posibil, să-l lași pe el să preia controlul asupra nivelului de intimitate.
3. Nu-i plăti cu aceeași monedă. Cu toate că poate părea un plan tentant, să-i plătești unui paranoic cu aceeași monedă nu face decât să-i adeverească bănuielile, acesta așteptându-se la ostilitate din partea ta.
4. Abținerea verbală. Această strategie înseamnă să-ți asculți partenerul fără a-i oferi nimic mai mult decât atenție totală, acceptare necondiționată și empatie. Ascultă-l fără să-l judeci și apreciază că ți se confesează.
5. Impune-ți limite. Așa cum am menționat mai devreme, relația cu un paranoic poate să fie periculoasă atunci când acesta alege să-și exprime furia prin comportamente violente. Nu alege să faci compromisuri atunci când este vorba de siguranța și sănătatea ta sau a copiilor (dacă este cazul).